luni, 2 noiembrie 2009

liiceanu si basescu

liiceanu il trage la raspundere pe basescu. sa inteleg ca il va invata in viitor, cu mare drag, pe vanghelie sa conjuge verbul a fi? i se pare o consiliere mai demna?
nu cred ca e momentul potrivit pentru asa ceva, cred ca lui liiceanu ar trebui sa ii fie rusine.
insa e cert: tradarea carturarilor a existat dintotdeauna, iar rezultatul a fost mereu previzibil: tradeaza, se plictisesc repede, totul le pute la un moment dat, se cred persoane bune de pus pe soclu,scl
langa liiceanu inca vreo cativa, mircea dinescu, cartarescu si din pacate si plesu pe care il plac in continuare foarte mult.
dar ce au cautat intelectualii in politica? Diverisment, aventura, visuri de marire si de rascolire orgolioasa? Ceva la care pot renunta cand se plictisesc? Eu cred ca da.
Nu ii acuz ca au iesit, ii acuz ca au intrat. Ii consideram indeajuns de intelepti incat sa stea pe margine si sa comenteze cat vor, de dimineata pana seara. Ei au preferat sa sa intre in politica fara sa stie in ce se baga? Greu de crezut, sincer.
Pe de alta parte, daca iesi, trebuie sa o faci cu o demnitate de...intelectual. Daca te pretinzi intelectual si lupti pentru idei.
Nu dai lovitura lui Base si iesi ranjind si extrem de scarbit din politica romaneasca. Isi, inghiti, te abtii si peste 10 ani scrii o carte despre experienta puterii si despre motivele care te-au indemnat sa urci pe corabia marinarului si apoi sa iti retragi ambasadele.
Este nedemn sa il lovesti pe Base in campanie, mai...intelectualilor!
Chiar nu aveati timp destul dupa alegeri?

Niciun comentariu: